Țica Geană a învățat tainele țesutului încă din copilărie, devenind unul din meșterii țesutului tradițional românesc. Așa cum în familia ei arta țesutului s-a transmis din generație în generație, acum meșterul împărtășește cunoștințele cu 12 fete dornice să ducă tradiția mai departe.
Aceasta povestește că şi-a început ucenicia la 8 ani, pe când toate femeile din sat aveau un război de ţesut la loc de cinste în casă: „Aveam un război de ţesut pe prispă, unul în salon şi unul în bucătăria de iarnă. Bunica şi mama mea ţeseau pânză, toată casa se îmbrăca cu pânza ţesută în război, aşa erau timpurile. De mică îmi plăcea să reproduc desenele sau modelele pe care le cosea bunica și mama. Eram tot timpul cu spiritul treaz și cu dorința năvalnică de a crea și eu mai mult, mai bine.”
Aceasta povestește că şi-a început ucenicia la 8 ani, pe când toate femeile din sat aveau un război de ţesut la loc de cinste în casă: „Aveam un război de ţesut pe prispă, unul în salon şi unul în bucătăria de iarnă. Bunica şi mama mea ţeseau pânză, toată casa se îmbrăca cu pânza ţesută în război, aşa erau timpurile. De mică îmi plăcea să reproduc desenele sau modelele pe care le cosea bunica și mama. Eram tot timpul cu spiritul treaz și cu dorința năvalnică de a crea și eu mai mult, mai bine.”
Ţica Geană coase ii, ţese păretare în două ițe, catrințe, bete, brâie, pieptare din lână și năframe din borangic. Desenează cu suveica figuri geometrice și vegetale (păsări încadrate în pătrate, motivul cetinii, drugi), cârlige şi semnul crucii pe iile cu altiță, cu chirușcă, cu fir metalic alb sau auriu, colorate natural cu fir negru sau galben de bumbac.
Meștera din Soveja are un adevărat cult pentru războiul de țesut din casă, vechi și el mai bine de 100 de ani, la care a țesut bunica, mama de la care a preluat ștafeta.
Sursă: https://www.centrulculturalvrancea.ro/
